Ne îmbarcăm pentru Vârful Omu , o drumeție în zori , este 6 dimineața , o mică cafea ne încălzește și încearcă să ne trezească. La ora 7:30 suntem la telecabină în Bușteni cu speranța să urcăm cu prima cursă , dar ghinion vântul bate cu putere pe creastă așa că telecabina rămâne la sol.
Urcăm într-o dubă și luăm drumul către vârful muntelui, drumul se termină la răscrucea dintre Piatra Arsă și Babele.
Afară vântul bate în rafale și ceața încearcă să se strecoare între noi și munte , drumul spre Babele nu este o urcare dificilă , este momentul când te obișnuiești cu efortul și trebuie să te lași purtat mai departe.
În aproape o oră trecem de Babele și ajungem la Sfinx , zărim doar câteva persoane care admiră și pozează Sfinxul , poposim preț de câteva minute și ne continuăm drumul către Vârful Omu .
Ceața începe să se risipească așa că profităm de ocazie să ne bucurăm de peisajul de poveste , undeva în partea dreaptă spre Crucea Caraiman o o turmă de oi rupe tăcerea muntelui , platoul Bucegilor este tapetat cu flori de rododendron , înflorite printre petice de zăpadă , este vremea lor.
După aproape trei sferturi de o oră ni se deschide în față căldarea Văii Morarului și undeva învăluit în ceață Colții Morarului , imagine spectaculoasă.
După aproape încă o oră și un urcuș anevoios ajungem la Cabana Omu -2505 m altitudine , zăbovim câteva clipe și ne continuăm drum către Cabana Mălăiești.
Ceața sa risipit și în locul ei a apărut soarele , așa că se poate vedea în toată splendoarea ei , căldarea glaciară a Văii Mălăieștiului. La câțiva zeci de metri de la cabana Omu lăsăm în dreapta poteca ce se duce spre Creasta Bucșoiu.
Începem coborârea , soarele apare și razele sale explodează , se răspândesc și tot peisajul se trezește , o senzație plăcută ne cuprinde. Ajungem la Cabana Mălăiești , întoarcem privirea spre locul de unde venim și ne bucurăm de priveliștea ce se desfășoară în fața noastră , un amfiteatrul de piatră pe vârful căruia strălucește soarele.
După o pauză de relaxare ne continuăm drumul spre Bușteni abordând varianta ,,La Prepeleac -Pichetul Roșu- Poiana Izvoarelor. Așa că părăsim Cabana Mălăiești prin șaua Mălăieștilor trecem de piciorul Bucșoiului și urcăm La Prepeleac- 1750 m , traseul traversează mai multe vâlcele , porțiuni dificile alternând cu cele domoale . Ajungem la Pichetul Roșu și coborâm la Poiana Izvoarelor și mai departe la Gura Diham.
Nu pot spune ce plăcere am avut când la Gura Diham , după zece ore de mers , am avut plăcerea să mă urc în remorca tractorului care mergea în Bușteni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu