Nu pot spune ca le-am văzut în totalitate dar atât cat am văzut mi-a incantat sufletul, un adevărat rai pentru cei ce vor sa perceapă natura în starea ei sălbatecă, o vegetație bogata cu influente submediteranian , o zona unica cu canioane ,lacuri , cascade și peșteri impresionante.
De la Podul Bei ne abatem preț de o jumătate de ora din drum și mergem sa vedem tunelele care scurtează drumul intre Sasca Montana și Cheile Nerei ,o alta poarta de intrare în chei.
Ne întoarcem la drumul nostru și mergem dea lungul răului în amonte prin pădure unde plante cu frunze lucioase își întind vrejurile de la un arbore la altul.
De la Podul Bei pana la Cantonul Damian se merge pe un drum forestier dar cu mici denivelări pana în poienița din fata cantonului , loc bun de popas și se pus cortul.
De la Cantonul Damian poteca devine mai interesanta , trece prin vadul apei unde pești se joaca aproape de piciorul tău , pe la baza pereților stâncoși , străbate mici tunele și în câteva locuri este tăiata în stânca deasupra apelor.
Despre tuneluri se zice ca ar fi fost create de către săteni pentru scurtarea drumului intre localități cat și pentru retragere în munți în caz de pericol . Alte voci spun ca tunelurile ar fi fost începute de romani și extinse de către austrieci.
Legenda locului spune ca o fata de boier s-ar fi îndrăgostit nebunește de un pădurar. Tatăl fetei aflând de iubirea lor îl arunca pe băiat într-o groapa în inima muntelui. Fata cu ajutorul unei zâne se transforma într-o șuvița de apa cristalina pentru a se putea strecura spre inima muntelui în căutarea iubitului , asa a luat naștere aceste chei de poveste.
Ne continuam drumul pana la peștera Boilor ,situata la 2010 m altitudine la baza carsiilor de est după care ne întoarcem la Podul Bei loc pe unde am pătruns cu o zi înainte pe Valea Beiului ,de unde ne continuam drumul spre casa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu